Investigarea criminalistica si supravegherea operativa aeriana folosind mijloace moderne de zbor. Paramotorul si echipamentele U.A.V.
Specialist Criminalist Predescu Silviu – Serviciul Criminalistic Timiş
Prof. Ionuţ Riteş – Antrenor paramotor
Laurenţiu Bălăceanu – Director de zbor U.A.V. Încă din cele mai vechi timpuri omul a încercat să zboare asemenea păsărilor. Această dorinţă străveche transpusă în prezent prin intermediul tehnologiei a dat naştere multitudinii de mijloace de zbor adaptate nevoilor şi sferelor de activitate umană. Pornind de la diversitatea modelelor mijloacelor de transport aerian, continuând cu vehiculele aeriene fără pilot, denumite şi echipamente U.A.V. (Unmaned Air Vehicle-Vehicul aerian fără om la bord) şi terminând cu jucăriile telecomandate, toate aceste mecanisme de zbor constituie lucruri comune în realitatea zilnică. Paramotorul este unul dintre cele mai simple şi mai puţin costisitoare mijloace de zbor. El este alcătuit dintr-o parapantă propulsată de un motor care zboară în condiţii de siguranţă, în care decolarea se realizează de pe picioare ori de pe triciclu şi care permite pilotului să zboare cu mare uşurinţă de la câţiva metri de sol până la mii de metri altitudine. Paramotorul este pur şi simplu un motor prevăzut cu elice. Acest grup motopropulsor asigură forţa necesară realizării zborului. Totodată, asigură protecţia pilotului pe timpul zborului, fiind prevăzut cu gardă de protecţie. Cele două fotografii detaliază atât motorul şi garda de protecţie cât şi întreg echipamentul surprins în momentul zborului.
Paramotorul este dotat în general cu un motor in 2 timpi (există şi cazuri de motoare în 4 timpi) începând de la 80cc până la 210cc, în funcţie de puterea necesară pe categorii de greutate. Timpul de zbor variază în funcţie de mărimea rezervorului de combustibil, dar şi de consumul motorului. În general autonomia unui paramotor se situează între 2 şi 4 ore de zbor. Paramotorul consumă benzină „clasică”, fiind indicată alimentarea acestuia cu un combustibil cu cifra octanică superioară. Din practică s-a constatat că paramotoarele pot zbura la altitudini foarte mari, la temperaturi foarte scăzute, fără ca motorul să aibă sincope de funcţionare, altitudinea maximă la care s-a zburat cu un astfel de mijloc de zbor fiind de 7,821m deasupra masivului Himalaya. S-a mai demonstrat că paramotorul funcţionează bine şi în condiţii de umezeală ori pe ploaie, fără să-i fie afectaţi parametrii de zbor. După ce am văzut unul dintre legendarele filme cu agentul 007 James Bond, unde paramotorul avea o evoluţie îndrăzneaţă, am constatat o apreciere pozitivă legată de imaginaţia producătorului de film. Acum însă, ca în multe alte situaţii, s-a demonstrat că viaţa bate filmul şi paramotorul a ajuns la propriu în utilizarea armatei şi a forţelor speciale.
Motivele pentru care paramotorul a intrat în uzul acestor structuri sunt urmatoarele:
– costurile de achiziţionare ale paramotorului sunt reduse, în comparaţie cu alte tipuri de aeronave;
– consumul de combustibil este mai mult decât acceptabil (2-4 litri la oră de zbor, în funcţie de puterea şi exploatarea motorului), motiv pentru care are o arie largă de acoperire a zonelor de interes;
– costurile de exploatare sunt reduse, în cele mai multe cazuri pilotul fiind atestat pentru micile reparaţii ale motorului;
– pregătirea în zbor a piloţilor de paramotor se realizează la costuri inferioare şi într-un timp relativ scurt în comparaţie cu piloţii altor tipuri de aeronave;
– supravegerea aeriană se poate realiza nestingherit, întrucât, la înălţimi de peste 700m, motorul paramotorului nu se mai aude (la variantele electrice, paramotorul poate zbura la înălţimi mult mai mici, fără a fi sesizat, singura problemă constituind-o durata limitată de zbor, care se situează între 20 şi 45 minute în funcţie de regimul de zbor). Astfel, forţele speciale din Statele Unite ale Americii, dar nu numai, l-au integrat cu mare uşurinţă în misiunile lor, găsindu-i aplicabilitatea în contracararea noilor forme de ameninţări la adresa securităţii naţionale.
Echipamentele U.A.V., cunoscute şi sub denumirea de drone, sunt aparate de zbor fără pilot, ghidarea acestora făcându-se de la sol prin intermediul unor radio-telecomenzi sau chiar prin coordonare G.P.S. (Global Positioning System). Aceste drone pot fi împărţie în mai multe categorii, în funcţie de utilitatea pentru care au fost construite. Există drone militare utilizate de forţele armate, în special pentru misiuni de supraveghere aeriană şi culegere de informaţii, ele fiind dotate cu camere video de înaltă rezoluţie, imaginile captate de acestea putând fi vizualizate de la sol în timp real. Dronele au înlocuit cu succes avioanele care executau misiuni de supraveghere aeriană, cum a fost cazul dronelor-spion „Predator” aparţinând armatei SUA, care au intervenit contra combaterii terorismului în operaţiunile din Afganistan şi Pakistan. Aceste inginerii zburătoare nu sunt folosite doar de către armată, ci şi de către unităţile de poliţie din state precum SUA sau Marea Britanie. SUA foloseşte dronele pentru paza graniţelor, supravegherea aeriană a diferitelor obiective de interes sau chiar pentru localizarea şi prinderea unor terorişti.
În anul 2011 FBI-ul şi organizaţiile de poliţie din Statele Unite înregistrază o premieră prin folosirea unei drone la arestarea unui grup format din trei indivizi, membri unei grupări teroriste-antiguvernamentale, ce se puteau afla oriunde pe o suprafaţă de 12 kilometri pătraţi. Pentru că doreau să evite o confruntare armată, au solicitat Agenţiei Vămilor şi Patrulelor de Frontieră să trimită una din cele 8 drone „Predator” aflată în dotarea acestora. Aparatul agenţiei federale i-a detectat rapid pe terorişti, iar senzorii ataşaţi au descoperit că aceştia nu erau înarmaţi, astfel că poliţia s-a putut apropia pentru a-i aresta. De atunci, dronele Predator au efectuat nenumarate zboruri pentru forţele de poliţie, FBI şi DEA (agenţia antidrog). Pentru că nu pot fi auzite sau văzute, ele oferă avantaje considerabile departamentelor de poliţie în comparaţie cu elicopterele, astfel că experţii se aşteaptă ca dronele să fie adoptate pe scară largă, numărul dronelor civile urmând să-l depăşească în scurt timp pe cel al dronelor militare.
Dronele civile sunt de dimensiuni mai mici şi sunt folosite în general pentru efectuarea de filmări şi fotografii aeriene. Dacă dronele militare sunt prevăzute cu motoare cu autonomie ce dăpăşeşte 40 de ore de zbor, timpul petrecut în aer de dronele civile este mult diminuat, ajungând ca doi acumulatori LiPo de 1000 mAh şi 14,8 V să menţină ridicat de la sol un octokopter doar pentru un timp de 15-17 minute. De asemenea, altitudinea pe care o poate atinge o dronă civilă este de maxim 2000 metri, în spectrul de comandă de 2,4 Ghz.
Exemplificăm prin fotografii o astfel de dronă civilă produsă de compania germană MikroKopter.
Acest oktokopter este dotat cu 8 motoare alimentate de un acumulator de 14, 8 volţi şi poate transporta o greutate de 3 kg, suficient pentru o cameră foto profesională. Sistemul este prevăzut cu diferite tipuri de senzori ce pot măsura: temperatura, altitudinea, presiunea, viteza, distanţa faţă de punctul de plecare sau sistem GPS, care poate fi setat pentru ca drona să se deplaseze singură pe coordonatele stabilite anterior, iar după culegerea informaţiilor să revină la sol fără a fi dirijată prin telecomandă.
Imaginile surprinse în aer de camera video instalată pe dronă pot fi vizualizate de la sol, în timp real, prin intermediul unui sistem RC (remote-control), ce emite în spectrul 5,8 Ghz, la o distanţă care poate ajunge până la 15 km. Imaginile se pot vizualiza pe un LCD obişnuit, camera video putând fi rotită 360 de grade atât pe orizontală cât şi pe verticală, acest lucru facilitând vizarea cât mai eficientă a subiectului de filmat. Vizualizarea imaginilor surprinse de camera video se poate face şi cu ajutorul unor ochelari speciali prevăzuţi cu sistem de radio recepţie.
Aceste drone civile îşi pot găsi utilitatea inclusiv în investigarea tehnico-ştiinţifică a locului faptei prin efectuarea de fotografii aeriene ce surprind locul faptei pe o arie cât mai vastă (de exemplu, în cazul accidentelor rutiere şi feroviare grave, al exploziilor, al accidentelor aviatice, al incendiilor de proporţii etc.). În cazul deflagraţiilor produse de acţiunile teroriste sau deturnarea de aparate de zbor, surprinderea unor imagini aeriene a câmpului infracţional este cu atât mai importantă cu cât aceasta oferă o imagine de ansamblu şi detaliată a urmelor existente la faţa locului.
Folosirea dronelor civile pentru captarea de imagini aeriene constituie un mijloc ieftin, comparativ cu alte aparate de zbor. De asemenea, acestea nu poluează, datorită motoarelor electrice cu care sunt dotate. Fiabilitatea acestor echipamente de zbor, dimensiunile, costul redus de achiziţionare şi uşurinţa în manevrabilitate constituie doar câteva avantaje în utilizarea acestor drone ca aliat permanent în misiunile de culegere de informaţii şi supraveghere aeriană ale structurilor de poliţie şi militare. Fotografiile următoare prezintă două tipuri de drone (quadrokopter) folosite de unităţile de poliţie britanice.
Putem vizualiza în cele ce urmează cateava fotografii aeriene efectuate cu ajutorul unui oktokopter de către site-ul www.skycam.ro
Summary
Both paramotor and UAV’s (drones) are flying machines, adjustable to their missions of air surveillance and gathering information. Their use on a large scale, both by the military air forces and the international police units streghtthen the idea of calling drones „weapons of the future”. Both the paramotor and the UAV’s have a multitude of advantages in use, starting from low purchase costs compared to a plane and continuing with the high altitudes at which they can fly, and thanks to Stealth technology they cannot be detected by radars. These flying machines have proved their efficiency in missions as: locating and rescuing human victims, spotting terrorists groups before confrontation, mapping and snapping photos to be sent to the coordination centres on ground and even air attacks.
Bibliografie:
http://www.uasvision.com/2012/10/03/uk-police-chief-welcomes-uas-for-policing-duties/
http://www.guardian.co.uk/uk/2010/sep/24/police-unmanned-surveillance-drones
http://www.descopera.ro/stiinta/9249085-drona-ochiul-din-cer-care-vede-tot
Sursa:
You must be logged in to post a comment.
1 Comment
01 noiembrie 12 at 5:27pm
1
Pacat de skycam, am inteles de prin piata ca sunt tepari, s-au despartit cei doi si acum se cearta pe bani, scule, etc. Din cate am inteles cel chel si mic de statura (nu stiu cum ii cheama pe nici unul) e capu' rautatilor.